
Dili-24/10/2025-Média Defisensia, Ministériu Edukasaun no Embaixadora Austrália konklui lansamentu Konstrusaun Asesibilidade Ba Sentru Rekursu Edukasaun Inkluzivu Taibesi ne’ebé konstrui husi Ra’es Hadomi Timor-Oan, hodi entrega ofisial sentru refere ba Diretor eskola.

Ministra Edukasaun, Dulce de Jesus Soares hatete, Ministeriu edukasaun servisu hamutuk ho governu Austrália hodi fó apoiu ba Raes Hadomi Timor-Oan atu kria fasilidade iha sentru Sentru Rekursu Edukasaun Inkluzivu Taibesi nune’e bele fasilita maluk treinadór no estudante defisensia sira bainhira asesun ba iha sentru hodi hala’o prosesu aprendizajem.
Ami hamutuk ho Embaixada Austrália fó apoiu ba RHTO hodi kria rampa no asesibilidade ba iha sentru rekursu edukasaun inkliuzivu nian, no halo konstrusaun interior iha sala sira. Ita agradese tebes ba ekipa sira ne’ebé servisu iha RHTO durante ne’e hamutuk ho diresaun nasional eskolar, ME hala’o servisu di’ak tebes memsu utuan, maibé kontinua nafatin halo sentru iha munisipiu Dili, Aileu, Lautem no RAEOA. Ita espera maluk sira ne’ebé presiza apoiu liuliu maluk sira ne’ebé ho nesesidade espesial ka defisensia sente ne’e bele ajuda sira”, Dehan ME iha Sentru Rekursu Edukasaun Inkluzivu Taibesi, Dili, 24/10.
Ministra Edukasaun esklarese governu no povu Timor-Leste, agradese ba Treinadór sira nia esforsu atu ajuda maluk sira, hodi sai formadór ba professor sira, bele identifika estudante ne’ebé iha kondisaun defisensia matan, tilun no seluk tan.

Iha fatin hanesan, Diretor Ezekutivu Ra’es Hadomi Timor-Oan (RHTO), Joãozito dos Santos, sente kontente hola parte iha prosesu dezenvolvimentu, ohin halo lansamentu ba asesibilidade iha Sentru Rekursu Edukasaun Inkluzivu Taibesi, kontente tanba ME iha ona polítika Edukasaun Inkluzivu no laran boot tebes bele apoiu ho lideransa Ministra Edukasaun ne’ebé sempre hasa’e lia Ema ho Defisensia nian.
“Ami kontente ohin ami bele sai hanesan rekursu, ami mos hola parte iha prosesu dezenvolvimentu ba rai doben TL, ami kontente tanba ita iha ona politika edukasaun inkluzivu no ministeriu ida ne’ebé ho laran boot tebes bele apoiu ho lideransa ministra edukasaun ne’ebé sempre hasa’e lia ehd. Ami espera katak ho orsamentu jeral estadu 2026 sei bele aumenta liutan ba apoiu ida-ne’e ba edukasaun inkluzivu hodi asegura ema hotu liuliu EHD bele asesu no aumenta liutan ba edukasaun nian. Ami hanesan Organizasaun EHD prontu nafatin sai hanesan parseiru ba ME atu kontribui rekursu ne’ebé iha”, Salienta Diretor RHTO.
Diretor afirma tan, fó obrigadu ba prezensa husi Ministra Edukasaun no Ebaixadora Austrália iha Timor-Leste, tanba bele apoiu orsamentu ba konstrusaun ne’e sentru refere.
“Obrigadu ba embaixador Austrália kontinua apoiu durante tinan 5 nia laran apoiu liuhusi ministeriu edukasaun no ba ami iha tinan 2 nia laran eskola 16, ohin aumenta tan munisipiu tolu eskola sira ne’e iha area rural sei benefisiu ba ita nia maluk defisensia sira. Asesibilidade hetan kontribuisaun husi nasaun rua TL no Australia, hodi tau fiar ba ami halo kooperasaun ba atividade programa sira ne’e”, Subliña Diretor RHTO Joãozito.

Tuir Embaixadora Austrália iha Timor-Leste, Caitlin Wilson dehan, haksolok tebes hola parte iha lansamentu ba fasilidade iha sentru ne’e. Governu Austrália kontente bele sai parseiru ho Ministeriu Edukasaun, hodi fó apoiu ba RHTO halo servisu di’ak bele konstrui sentru ne’e ho asesibilidade ne’ebé kapas no inkluzivu.
“Ami haksolok tebes partisipa iha lansamentu ne’e hamutuk ho RHTO no Ministeriu Edukasaun. Governu Austrália kontente tebes sai parseiru no ami apresia tebes ho Ministeriu Edukasaun. Agora dadaun ami hatene katak presiza tebes duni iha aspektu sira atu haree ba iha rampa no asesibilidade. Ami mós hatene konvensaun direitu ema ho defisensia importante tebes, tanba ne’e ami fó parabens ba servisu ida-ne’e atu kontinua hala’o iha TL no ami nafatin fó apoiu”, Tenik Embaixadora Austrália.

Entretantu, Orsamentu ba iha konstrusaun ne’e hamutuk 11 ribuh dolar amerikanu mai husi governu Australia ho apoiu rigor, apoiu sira durante eskola 16 maisoumenus aloka orsamentu ba kada eskola iha 10 mil i tal ita sura hamutuk 200 ribuh kuandu aumenta tan eskola tolu ba tinan rua nian hahu 2024 to’o 2025 fundus sira ne’e mai husi Governu Austrália servisu ho RHTO hodi investe ba iha edukasaun inkluzivu.
Jornalista : Geraldino Magno
Editor : Média RKDTL